beam un Desperados mic si fumam ultimele tigari din pachet cand am inceput sa ma gandesc la toti barbatii din viata mea. ma gandesc des la ei. uneori cu drag, uneori ii injur. dar ma gandesc ca de la fiecare am avut ceva de invatat.
dragilor, fiecare dintre voi a calcat pragul sufletului meu in momente diferite. ati fost oaspetii mei si, atata timp cat v-ati supus regulilor, v-am tratat pe masura. dar stiti prea bine ca atunci cand ati incercat sa imi daramati casa si sa reconstruiti totul, v-am surprins cu monstrul de sub pat. e acelasi de care va era frica atunci cand erati copii. dar o data cu voi, a crescut si el. pentru fiecare dintre voi, a luat infatisari diferite. a sarit la beregata si a dat de sange. niciunul dintre voi nu a stiut ca gustase sangele inca de la nastere. niciunul dintre voi nu a stiut ca astepta in liniste si intuneric sa se infrupte iar. si eu l-am lasat. l-am lasat liber de fiecare data si l-am sustinut sa va omoare. sunteti niste supravietuitori. v-ati luptat cu el pana nu s-a mai putut. si abia atunci ati fugit. as fi vrut sa spun ca ati plecat, dar asta se face in liniste. de unde stiu? pai, eu asa am plecat de fiecare data cand v-am lasat cu el. si asteptam. nu v-am asteptat pe niciunul sa va intoarceti. mi-am asteptat monstrul sa-si linga ranile. l-am asteptat sa-l mangai pana adormea din nou.
dragilor, mi-am hranit bestia cu voi si l-am crescut ca pe un animal de companie. ma tinea treaza cand nu avea somn. si-mi fierbea sangele cand ii era sete. niciunul dintre voi nu s-a oprit sa se intrebe cum a luat nastere. de unde vine ? unde se duce ? de ce nu ma lasa in pace ? nu regret lipsa voastra de interes. nu regret curiozitatea voastra moarta inainte de vreme.
pe el l-am domolit de ceva timp. si asa o sa ramana. o sa moara de foame intr-o zi. il simteam luna trecuta cum se zbate in agonie. simtise miros de sange proaspat. sange pe care-l ignorase. interesul meu i-a trezit apetitul. dar tot interesul meu l-a trimis unde ii e locul. e prima data cand scriu despre el. din cauza lui am ajuns aici. dar mai departe merg fara el. monstrul meu cauta o voce. nu l-am invatat sa vorbeasca niciodata. e salbatic. mi-am folosit propriul glas sa-i fac cunoscuta existenta. mi-a fost teama ca sangele asta proaspat o sa se transforme in apa. si apoi o sa se evapore. am fost surprinsa cand mi-a dat tarcoale in continuare. i-a ascultat povestea si l-a acceptat. pe el, monstrul meu. ne-a inteles pe amandoi pentru ca si el doarme noaptea cu unul in pat.
Vin Sec 